15 ianuarie – Vantul adie printre teii eminescieni

 

Această prezentare necesită JavaScript.

 

15 Ianuarie, zi mareata pentru poporul roman, pentru cei care au apreciat si inca mai au in suflete, sublimul poeziei si creatiile eminesciene. Este ziua marelui nostru poet Mihai Eminescu, pe numele sau adevarat Mihail Eminovici. Nascut in anul 1850, se pare ca nu se cunoaste nici acum cu adevarat locul nasterii, ori Ipotesti ori Botosani. Decesul a survenit tot intr-o zi de 15 dar luna iunie, in Bucuresti.

   Poet, prozator si jurnalist roman, Mihai Eminescu, este socotit de cititorii romani si de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana.

   Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII și XIX, cunoscute în literatura de specialitate sub numele High Romanticism, Romantism înalt, vezi teoria lui Virgil Nemoianu din Îmblînzirea romantismului, care îl opunea Romantismului Biedermeier, specific țărilor Central și Est-Europene, centrat pe ideea de propășire națională, atît de dragă scriitorilor români pașoptiști, care la noi au alcătuit un preromantism, destul de naiv pe alocuri. În perioada de tinerețe poezia eminesciană a plătit un tribut considerabil poeticii poeziei pașoptiste, poetul aducînd un omagiu tuturor marilor săi înaintași poetici in poemul Epigonii, spre deosebire de Titu Maiorescu, care, preluînd din pedagogie celebra teorie a tabulei rasa, a caracterizat-o drept o poezie fără valoare, în studiul său În contra direcției de azi în cultura română, o perfectă ilustrare a primei teorii sociologice made in Romania, cea a formelor fără fond. Urmând cursurile universitâților din Viena si Berlin, si citind foarte mult, frecventînd ședințele cenaclului Junimea, patronat de figura lui Titu Maiorescu, poetul și-a asimilat viziunile poetice occidentale, chiar dacă creația sa ar putea părea puțin desincronizată. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, mai ales în fragmentele din piesele sale dramatice, neterminate, ca și într-o bună parte a prozelor sau nuvelelor sale, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, reintegrarea în sînul naturii, etc., poezia europeană descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire, Paul Verlaine sau Stephane Mallarme, bunăoară. O sursă foarte importantă a operei sale poetice a constituit-o cultura și poezia populară, fiind cunoscut faptul că poetul a utilizat adesea metrul poeziei populare sau a prelucrat motive și basme populare adaugîndu-le imagini artistice sau teorii filosofice și transformîndu-le în poeme epice de mai mare întindere sau în basme culte. Sub aspect prozodic și metric poezia sa este foarte asemănătoare poeziei germane, de altfel cele mai bune traduceri ale poeziei eminesciene sunt cele în germană sau engleză, în versiunea elevului de liceu Corneliu M.Popescu, cele în limbi romanice fiind mai puțin reușite.

   Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică a fost influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon sau Plotin, și de marile sisteme de gîndire ale Romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului său Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Immanuel Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă, sau la teoriile lui Hegel. Din filosofia orientală Mihai Eminescu îi prefera pe Lao Tze, Confucius, pe care i l-a introdus și lui Ioan Slavici, amicul său vienez, dar și Vedele indiene, pe care le-a citit în traducere germană, Rig-Veda fiind cea care a dat naștere părții inițiale, cosmogoniei din Scrisoarea I. În epoca sa berlineză a contribuit cu un articol la un celebru lexicon editat în Germania și dedicat operei lui Arthur Schopenhauer.

   More on http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu

  



   Tot in aceasta zi, sarbatorim si ziua Culturii Nationale, decret semnat de catre presedintele tarii Traian Basescu, promulgand astfel Legea privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Nationale.

Anunțuri
Published in: Fără categorie on 15/01/2011 at 12:54 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://oanapasat.wordpress.com/2011/01/15/15-ianuarie-vantul-adie-printre-teii-eminescieni/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: